 |
Prosesu Harii Nasaun iha Timor-Leste | Rekursu Atuál ho Interese
Prosesu Harii Nasaun iha Timor-Leste
Indonézia nia retirada iha fulan Setembru 1999 fornese sirkunstánsia istórika ba Timoroan sira bele la’o hatutuk ba nasaun formál. Komprende nu’udar tentativa sira hodi buka harii infraestrutura sosiál no materiál foun no integradu iha territóriu definidu ida nia laran, prosesu harii nasaun iha Timor-Leste hamosu forma barak no kompleksu adaptasaun, subjugasaun no resisténsia nian ho relasaun ba norma sosiál, kulturál no institusionál ezistente. Hanesan krize tinan 2006 hatudu ona, prosesu harii nasaun kompleksu tebes, liuliu bainhira hala’o hafoin violénsia boot, funu no kolonialismu.
Hodi esforsu ida atu komprende prosesu jerál hari nasaun nian, liuliu hafoin independénsia iha fulan Maiu 2002, ami nia peskiza konsentra liu ba grupu área subsidiária sira ne’ebé konsidera importante ba prosesu konstrusaun nasionál nian. Dezenvolvimentu ekonómiku, kontrovérsia sira kona-ba mina-rai iha Tasi-Timór, dezenvolvimentu ba indústria kafé no impaktu sosiál hosi sensu nasionál tinan 2004 nian idaidak sai nu’udar pontu interese konsideravel.
Foku ba área subsidiária peskiza nian sira ne’e permite konsiderasaun ida kona-ba prosesu harii nasaun nu’udar prosesu luan ida. Liuhusi identifika padraun hosi área diferente sira ne’e, ami interesadu kona-ba oinsá no tansá mak adopta tiha forma governasaun sira, tansá mak tentativa sira atu muda estrutura ekonómika hala’o ho forma ne’ebé hala’o, no impaktu subsekuente ne’ebé buat sira ne’e fó ba identidade no ema nia relasaun ho nasaun no mós estadu. Ami interesadu mós kona-ba oinsá mak Timor-Leste sai tiha nasaun ida durante períodu globalizasaun intensu, no mós saida mak buat ne’e signifika ba maneira oinsá mak prosesu formasaun nasaun nian akontese. Dala barak, resposta ba pergunta sira ne’e sai hanesan presupostu ida, maibé hosi difikuldade sira ne’ebé mak hasoru durante tentativa hodi hala’o prosesu harii nasaun sujere katak presiza karik halo reorientasaun dramátika ba ema nia hanoin.
Fila ba Leten
--------------------------------------------------------------------------------------------------
Rekursu Atuál ho Interese
Buat tuirmai reprezenta dokumentu sira ho relevánsia partikulár ba tema prosesu hari nasaun iha Timor-Leste ne’ebé mak publika foin daudaun. Porfavór haree ami nia pájina Rekursu ba Prosesu Harii Nasaun iha Timor-Leste hodi hetan lista boot liután kona-ba rekursu sira ne’ebé relevante.
. Brady, Cynthia and David G. Timberman, The Crisis in Timor-Leste: Causes, consequences and options for conflict management and mitigation, USAID, Dili, November 2006.
. Cotton, James, 'Timor-Leste and the Discourse of State Failure', Australian Journal of International Affairs, vol. 61, no. 4, December 2007 (forthcoming).
. Drysdale, Jenny, Sustainable Development or Resource Cursed? An Exploration of Timor-Leste's Institutional Choices, Doctoral Thesis, Australian National University, Canberra, 2007.
. Grenfell, Damian, 'Making Modernity in Timor-Leste', Arena Magazine, no. 90, August-September 2007, pp. 9-12.
. International Crisis Group, Resolving Timor-Leste's Crisis, Asia Report no. 120, International Crisis Group, Jakarta and Brussels, 10 October 2006.
. Scambary, James with Hippolito Da Gama and Joao Barreta, A Survey of Gangs and Youth Groups in Dili, Timor-Leste, A report commissioned by Australia's Agency for International Development, AusAID, Dili, 15 September 2006.
. Trindade, Jose 'Josh' and Bryant Castro, Rethinking Timorese Identity as a Peacebuilding Strategy: The Lorosa'e - Loromonu Conflict from a Traditional Perspective, The European Union's Rapid Reaction Mechanism Programme: Technical Assistance to the National Dialogue Process in Timor-Leste, Dili, 6 June 2007.
. United Nations, Report of the United Nations Independent Special Commission of Inquiry for Timor-Leste, English version and Tetum version, United Nations, Geneva, 2 October 2006.
Fila ba Leten |
|
   |
 |
| Globalism Institute ©Copyright
2006 |
|